Banner Banner Banner

 

1 APRILIE 2012 – "ZIUA NATO" ÎN ROMÂNIA

 

În urmă cu opt ani, la 29 martie 2004, România devenea membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice (NATO).

Integrarea în structura nord–atlantică a fost un proces îndelungat, a cărui constanţă a constituit–o larga susţinere a poporului român, pentru care calitatea de membru NATO echivalează cu garanţia securităţii şi stabilităţii pe plan extern.

Scopul esenţial al NATO este acela de a asigura libertatea şi securitatea tuturor membrilor săi, prin mijloace politice şi militare, în conformitate cu Tratatul Nord–Atlantic şi cu principiile Cartei Naţiunilor Unite. Tratatul NordAtlantic a fost semnat la data de 04 aprilie 1949.

 

Acestă dată reprezintă baza legală şi contractuală a Alianţei şi a fost stabilită în cadrul Articolului 51 al Cartei Naţiunilor Unite, care reafirmă dreptul inalienabil al statelor independente la apărarea individuală sau colectivă.

Încă de la începuturile sale, Alianţa a depus eforturi pentru stabilirea unei ordini juste şi durabile de pace în Europa, bazată pe valorile comune ale democraţiei, drepturilor omului, în conformitate cu litera legii.

Principiul fundamental care stă la baza Alianţei este un angajament comun faţă de cooperarea mutuală între statele membre, axat pe indivizibilitatea securităţii acestora.

Solidaritatea şi coeziunea din cadrul Alianţei susţin faptul că nicio ţară membră nu poate fi forţată să se bazeze doar pe propriile eforturi naţionale în cazul apariţiei unor ameninţări asupra securităţii sale. Fără a priva statele membre de drepturile şi obligaţiile de a–şi asuma responsabilităţile suverane în domeniul apărării, Alianţa le ajută să–şi atingă obiectivele de securitate naţională în urma unui efort colectiv.

România şi–a depus oficial candidatura la NATO în 1993 şi, un an mai târziu, a răspuns invitaţiei lansate de Alianţă de a participa la Parteneriatul pentru Pace, program destinat cooperarii euro–atlantice în  materie de securitate, cu rol major în  procesul de includere a noi membri în NATO.

În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de acţiune în  vederea admiterii de noi membri (Membership Action Plan–MAP). România şi–a elaborat propriul Plan naţional anual de pregatire pentru aderare (PNA), care stabilea obiective, măsuri şi termene de realizare în  vederea aderării la Alianţă.

La Summit–ul NATO de la Praga din noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate, şefii de state şi de guverne ai ţărilor membre ale NATO au decis invitarea României, alături de alte şase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, să înceapă convorbirile de aderare la Alianţa Nord–Atlantică.

Protocoalele de aderare la NATO pentru România şi celelalte şase state invitate să adere au fost semnate în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bruxelles la 26 martie 2003.

La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de stat al S.U.A., stat depozitar al Tratatului Aliantei Nord–Atlantice. Ţara noastră participă activ la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), Misiunea NATO de Pregatire – Irak (NTM–I), Operaţiunea KFOR şi Operaţiunea Active Endeavour (OAE).

 Obiectivele României, ca stat membru al NATO, răspund intereselor naţionale ale ţării şi se pot defini astfel:
1.  O Alianţă robustă şi relevantă, bazată pe un parteneriat transatlantic solid;
2.  Îndeplinirea responsabilităţilor de membru NATO legate de participarea la operaţiunile şi misiunile Alianţei;
3.  Promovarea rolului NATO de furnizor de stabilitate, promotor al reformelor şi a cooperării regionale în vecinătatea imediată a României (Balcanii şi Regiunea Mării Negre);
4.  Dezvoltarea parteneriatelor NATO cu Uniunea Europeană şi ONU;
5.  Susţinerea procesului de transformare a NATO.

În baza Legii 390 din 28 septembrie 2004, adoptată de Parlamentul României, se instituie Ziua NATO în  România, ce va fi sarbatorită în  fiecare an, în  prima duminică a lunii aprilie.  Ziua NATO este o sărbătoare publică dedicată democraţiei, spiritului european şi euroatlantic.

Guvernul organizează manifestari publice dedicate acestei zile, susţinute de către mass–media publică prin programele sale.

În perioada 02–04 aprilie 2008 s–a desfăşurat Summit–ul NATO de la Bucureşti, cel mai mare eveniment de politică externă organizat de ţara noastră.

La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor participante la operaţiunile NATO în  Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim–ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).

Summit–ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO, dat fiind faptul că a fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consiliul Nord–Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro–Atlantic, Comisia NATO–Ucraina şi Consiliul NATO–Rusia) s–a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi secretarul general al ONU, preşedintele Comisiei Europene, secretarul general al Consilului Uniunii Europene, directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).

În 2009, cu prilejul Summit–ului NATO de la Strasbourg–Kehl, au fost aniversaţi 60 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord–Atlantice. Aniversarea a reprezentat pentru NATO şi un moment prielnic pentru definirea obiectivelor viitoare ţinând cont de noile tipuri de ameninţări.

La Summit–ul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010, şefii de stat şi de guvern au adoptat Noul Concept Strategic al NATO, document vizionar, care oferă liniile principale de acţiune ale Alianţei Nord–Atlantice pentru următorii 10 ani.

Alături de partenerii săi, NATO doreşte în continuare să promoveze şi să apere valorile fundamentale comune precum: democraţia, libertatea individuală, supremaţia legii, economia de piaţă, rezolvarea pe cale paşnică a disputelor, deschidere şi transparenţă, dar şi cooperarea la nivel internaţional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu.

Ca membru NATO, România rămâne un aliat important, ferm, care depune eforturi însemnate, direcţionate spre asigurarea libertatăţii şi securităţii tuturor membrilor săi prin mijloace politice şi militare.

  back